Yahoo Search Busca da Web

Resultado da Busca

  1. Prince Barbu Alexandru Știrbey (Romanian pronunciation: [ˈbarbu ʃtirˈbej]; 4 November 1872 – 24 March 1946) was 30th Prime Minister of the Kingdom of Romania in 1927.

  2. Prințul Barbu Alexandru Știrbey (n. 4 noiembrie 1872, Buftea, Ilfov, România – d. 24 martie 1946, București, România) a fost un om politic din România, cel de-al 30-lea președinte al Consiliului de Miniștri/prim-ministru al României, ministru de interne și ad-interim la Finanțe și la Externe, membru de onoare al Academiei Române .

  3. Príncipe Barbu Ştirbey ( 1872 — 1946) foi primeiro-ministro da Romênia por um curto período em 1927. [ 1][ 2] Era filho do príncipe Alexandru Ştirbey e sua mulher Maria Ghika-Comăneşti, e neto de outro Barbu Ştirbey (nascido Bibescu, tendo adotado Ştirbey), que era príncipe de Valáquia e morreu em 1869 .

  4. Barbu Știrbei. Nu confundați cu Barbu A. Știrbei. Barbu Dimitrie Știrbei (n. august 1799 [2], Craiova – d. 12 aprilie 1869, Nisa) a fost domn al Țării Românești în perioadele iunie 1849 - 29 octombrie 1853 și 5 octombrie 1854 - 25 iunie 1856 . Implicarea în viața politică. Barbu Știrbei era descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu. [3]

  5. Ilinca Stroe. Jan 16, 2019. 3 min read. Barbu Ştirbey, the Perfect Grey Eminence. They say he was the mastermind behind Romania’s Crown during the reign of King Ferdinand and Queen Marie, the great unifiers of the country. They say he charmed the King and seduced the Queen.

  6. Barbu Dimitrie Știrbei. Late 19th century depiction of Barbu Știrbei. Barbu Dimitrie Știrbei ( [ˈbarbu diˈmitri.e ʃtirˈbej] ), also written as Stirbey, (17 August 1799 – April 13, 1869), a member of the Bibescu boyar family, was a hospodar ( Prince of Wallachia) on two occasions, between 1848 and 1853, and between 1854 and 1856. [1] Early life.

  7. Barbu Ştirbey (n. 4 noiembrie 1872, Buftea - d. 24 martie 1946, Bucureşti ), om politic, om de afaceri, membru de onoare al Academiei Române, a jucat un rol din umbră pe scena politică românească, atrăgându-şi renumele de „eminenţă cenuşie”.